De partea bună a hărții

„În De partea bună a hărții, cel de-al doilea proiect al colecției Metamorfoze, Editura Paralela 45, Cătălina Bălan aduce împreună literatura, filmul, compoziția sonoră și diverse expresii vizuale, valorificând niște spații ale memoriei bine definite, capabile să găzduiască o adevărată fuziune conceptuală.

Structurat în trei capitole– De partea bună a hărții, Oasele și Viața noastră urbană, dintre care primul dă și numele albumului –, volumul anunță, încă din titlu, o poezie cu puternice valențe sociale și politice. Dacă în primul capitol este explorată mai ales experiența doliului și a recuperării memoriei, următoarele două ies din lumea familială, rurală și sunt scoase în prim-plan, pe de o parte, în Oasele, realitatea dură și anxiogenă a războiului și, pe de altă parte, în Viața noastră urbană, momente de rutină ale unei vieți aflate în căutarea normalității și a unui ritm într-o lume care le refuză pe amândouă.

Totodată, spațiul poetic din De partea bună a hărții este conturat de imagini, ceea ce constituie un excelent punct de pornire pentru multiple experiențe estetice și emoționale, amestecul creativ de arte contopindu-se într-o formă autentică de poezie performativă. În acest sens, poezia Cătălinei intră în dialog cu trei direcții artistice, prin implicarea unor voci distincte din sfera artei contemporane.

Astfel, Ghenadie Popescu, un remarcabil artist din Republica Moldova, dedicat artelor vizuale și sculpturii, semnează un experiment foto-video; Sergej Timofejev, poet leton, DJ și inițiator al unui longeviv proiect de poezie multimedia, dă contur dimensiunii sonore a cărții, iar tânăra graficiană Sorina Popescu construiește componenta vizuală a albumului. S-a conturat și un dialog poetic tripartit – o conversație peste timp, granițe și generații –, care aduce laolaltă poeme de Cătălina Bălan, Sergej Timofejev și subsemnata.

Acest proiect cuprinde, așadar, colaborarea dintre cinci artiști, care sunt astăzi, cu toții, de partea bună a hărții, unii dintre ei experimentând cum e să fii și de cealaltă parte. Ei provin dintr-un spațiu comun, atât fizic, cât și afectiv, al Europei de Est, având o serie de referințe culturale, istorice, politice și emoționale comune.”

Diana Iepure